luni, 30 mai 2011

Crin Coleccion

Sticlă de vin oferită într-o cârciumioară din Barcelona, golită şi fotografiată de Călin Hera (mai 2011)

Cârcotaşii ar putea spune că s-a-ntâmplat înadins, dar, jur, e o pură coincidenţă: ospătarul unei cârciumioare de pe Las Ramblas mi-a pus în faţă, fără să-i fi cerut (ca un fel de cadou), o sticlă de vin roşu. Nici prea-prea, nici foarte-foarte. După ce am băut niţel (mi-era sete), m-am uitat pe etichetă. 
Între timp, la Bucureşti, Crin Antonescu răsfoia programul USL, despre care ar trebui să zic şi eu 2-3 vorbe.

vineri, 27 mai 2011

Nu mi-am luat leacul de seară

Urăsc să nu mă pot ţine de cuvânt. Mi se întâmplă rar. Iar atunci când se întâmplă, mă simt prost. Prostul proştilor. Îmi vine să intru în pământ. Fără ca asta să mă facă să nu mai simt ruşine.
Ştiu că nu e toată lumea la fel. De-aia e faină lumea, nu?
Mi-ar fi plăcut să vin aseară să-mi iau leacul. Mai ales că ţara trece, ca de obicei, prin momente grele. În plus, era bucuria întâlnirii (căci pentru toate celelalte există Mastercard; sper că voi afla lucrurile importante).

miercuri, 25 mai 2011

Jos cravata, domnilor candidaţi!


 Fotografii ale unor afişe electorale din Barcelona, mai 2011. Foto: Călin Hera

Fireşte, nu-mi imaginez că aş fi descoperit cine ştie ce macaroane grozave în Barcelona (m-am bucurat de paellas) şi, nedescoperind eu macaroane, gaura lor n-am inventat-o nici atât. Dar mi-a atras atenţia ceva la alegerile municipale de aici: pe afişele electorale la care m-am uitat am văzut oameni fără cravată. Mă aştept ca şi la alegerile locale din România, de peste un an, să fie adoptat acest model, al candidatului apropiat de oameni. Şi cum altfel poţi arăta că eşti apropiat de cineva dacă nu renunţând la scorţoasa cravată şi descheind nasturele de sus al cămăşii?

vineri, 20 mai 2011

Plec de la Evenimentul zilei

Am avut de făcut o alegere grea, după o săptămână de frământări, fiindcă sunt legat sentimental de Evz. Am vrut să mă despart în termeni amicali de conducerea ziarului. Ieri dimineată am avut o discutie cu redactorul sef, ieri seară cu directorul general. 

Le urez succes colegilor care vor rămâne la Evz si îmi doresc ca lucrurile bune pe care le-am construit aici (de-a lungul a vreo zece ani) să existe cât mai mult timp.

Îmi pare rău că unele site-uri (eu am văzut aici, aici si aici) au anuntat stirea înainte ca eu să fi apucat să le-o comunic, direct, principalilor mei colaboratori: corespondentii Evz si aceia care lucrează în celelalte sectii pe care le-am coordonat.

luni, 16 mai 2011

Propaganda cu nebunii minunati care fac si dreg ditamai reforma

Am fost rugat (Radio 100% FM, vinerea trecută) să comentez declaratia năstrusnică a Andreei Paul Vass. În ultimii 20 de ani, am zis, oamenii politici (presedinti, premieri, ministri si asa mai departe) care au fost întrebati dacă nu au, totusi, vreun defect, cât de mic, pe lângă droaia de calităti evidente, au răspuns, invariabil, că-si reprosează că nu s-au priceput să-si comunice bine măretele realizări.

Cei care sunt acum la putere măcar chestia asta au rezolvat-o: fac propagandă în draci! Acum trebuie să ne intre în cap că guvernul Boc face reforme (dure, dar necesare si curajoase).

Ăsta e ordinul de zi pe unitate, asta a vrut să transmită Andreea Paul Vass, care a stiut (e o femeie inteligentă, să nu ne imaginăm că n-a stiut foarte precis ce zice!) că un astfel de mesaj se va rostogoli inclusiv în mediile ostile puterii.

Părerea mea.

joi, 12 mai 2011

Cynthia Carmen Curt, acest consul român de Barcelona

"Blonda lui Boc", numită consul la Barcelona, titrează Realitatea TV. Presupun că premierul avea dreptul să facă asta şi că duduia nu e nici mai bună, nici mai rea decât alţi numiţi asemănător. Unii văd în asta pregătirea alegerilor de anul viitor, când PDL se bazează pe voturile din diaspora, deci trebuie să se ocupe persoane de încredere de această operaţiune.
Mai ştim că Cyntia e foarte apropiată de premier, a fost promovată de multe ori de acesta, l-a urmat de mai multe ori. Întreb, într-o doară: dacă Emil Boc va părăsi Palatul Victoria după alegerile pentru şefia PDL (care au loc peste trei zile), are sens să-şi "aranjeze" dinainte apropiaţii?

marți, 10 mai 2011

Respect!

Respect, Majestate!
Ce tâmpiţi suntem noi, românii. Avem Rege şi-i dăm înainte cu republica...

Unde mută Emil Boc investiţiile

Într-o frumoasă zi de mai, premierul Emil Boc descindea în plăcutul oraş Râmnicu-Vâlcea, în fruntea unei delegaţii de partid şi de stat. În timpul scurtei, dar spornicei sale şederi pe malul drept al Oltului, Emil Boc a împuşcat doi iepuri dintr-un foc (pentru astfel de oameni trebuia inventată ziua de cel puţin 25 de ore!), fiind ba premier, ba candidat (cu şanse bunicele) pentru şefia PDL.


Din cauza celor două televiziuni care, pe bună dreptate, sunt atacate cu orice prilej de cei mai puternici aleşi şi numiţi din ţară, istoria va consemna, după vizita premierului/candidatului Emil Boc, doar regretabilele incidente în urma cărora unul dintre cei care au huiduit (da, omul politic a fost huiduit!) s-a ales cu dosar penal.


Ar mai fi trebuit însă consemnat ceva: un dialog pornit de la dedublarea personalităţii bociene. Evenimentul a avut loc la conferinţa de presă de la sediul Consiliului Judeţean Vâlcea, unde Emil Boc a îmbrăcat costumul de premier şi a ţinut să le atragă atenţia jurnaliştilor că le stă la dispoziţie ("cu plăcere") doar în această calitate.

sâmbătă, 7 mai 2011

Despre o glumă proastă, în limba română

Ar fi greşit să crezi că aşa o idee n-ar fi putut izvorî decât din mintea unui socialist. Dacă nu din alt motiv, măcar pentru că în România nu-s chiar aşa mulţi socialişti, tot aşa cum nu-s destui liberali (dar sunt o droaie de liber-schimbişti).

Dacă ideea de a dubla filmele ar fi fost aruncată pe piaţă de vreun deştept din PDL, ai fi bănuit că-i vorba de o petardă lansată ca să distragă aten ţia de la alte probleme (de exemplu, de la scumpiri, inflaţie sau lupta amuzantă dintre contracandidaţii lui Toader Palelogu).
Nimic din toate astea! Nu pare a fi vorba nici măcar de vreun lobby cinstit (ca în cazul Adrian Severin) în favoarea industriei de dublaje. Nu. E mai degrabă un soi de provincialism, de naţionalism prostesc, de îngustime păguboasă.

joi, 5 mai 2011

Ce nu se vede la TV

O transmisie TV în direct are, din start, un avantaj imbatabil în fața unei înregistrări: imprevizibilul, care poate surveni oricând, oricât de bine ar fi pus la punct desfășurătorul emi­siunii. Există însă ceva chiar mai impreivizibil (și, desigur, mai savuros) decât o transmisiune live clasică: camera ascunsă sau camera care continuă să transmită/înregistreze și în pauzele publicitare sau după încheierea emisiunii.

E un risc de care vedetele TV cu ștaif trebuie să fie conștiente. Omul din regie te poate trăda, chiar fără să vrea; el însuși poate fi trădat de tehnică (s-au văzut prea multe cazuri). De aceea, e mai înțelept să îți măsori vorbele chiar și atunci când te afli între cartoanele de publicitate, dacă tocmai te-ai nimerit într-un platou de televiziune. Zic. Altfel, o pățești ca Turcescu aici sau ca Esca acolo.   

marți, 3 mai 2011

Scutul uman de la Deveselu

Care-s românii din această fotografie? 
(Click pe foto pentru imagine mărită!)
Sursă foto: evz.ro

Eu, unul, n-am ce să-i reprosez lui Traian Băsescu după anuntul de azi, privind amplasarea scutului anti-rachetă în judetul Olt. Am încredere că a fost ales cel mai bun amplasament, că momentul e cel mai potrivit si că vom putea dormi ceva mai linistiti (fiindcă, se stie, cel mai mult asta ne dorim, să dormim linistiti). Nu-mi vorbiti acum despre riscuri, despre faptul că, până a deveni scut, Deveselu ar putea fi o tintă si nici despre vecinătatea periculoasă cu celebrul oras Caracal vă rog să nu-mi vorbiti.
Dar puteti comenta fotografia de mai sus, dacă vreti. Eventual, răspundeti la întrebare.

Tanti Maria din Morlaca şi Bin Laden (de pe fundul mării)

Pentru tanti Maria Andru din Morlaca, un sat de munte aflat în apropiere de Huedin, ziua de 2 mai 2011 a fost una a răzbunării.

În urmă cu şapte ani, fata ei, care avea 40 de ani, murea sfârtecată de o explozie (în Gara Atocha din Madrid). De atunci, duşmanul personal al femeii e un tip cu barbă. O luptă inegală între o femeie de 70 de ani din Munţii Apuseni şi cel mai temut terorist din lume, Osama bin Laden, bărbatul de 54 de ani care se plimba, într-un filmuleţ celebru, pe pantele unor munţi din Afganistan (sau Pakistan). O întorsătură ciudată a sorţii a făcut ca ieri tanti Maria să fie cea care să se bucure.

Atunci când a anunţat eliminarea lui Osama bin Laden, preşedintele Barack Obama a mizat pe faptul că ştirea va face înconjurul lumii şi nu va lăsa cu adevărat indiferent pe nimeni. Pentru el personal şi pentru Statele Unite era important să transmită mesajul că nu te poţi pune cu americanii şi că, mai devreme sau mai târziu, ajungi să o păţeşti dacă o faci. Pentru SUA era o chestiune de principiu să nu lase această treabă neterminată. Atentatele de la 11 septembrie 2001 au fost, probabil, cea mai mare ofensă adusă vreodată puterii mondiale nr. 1. E un detaliu faptul că a trebuit să treacă aproape zece ani până când Bin Laden, personificarea Răului, să fie răpus. Important e mesajul: nu te pui cu SUA, punct.

...
NOTĂ. Articolul e aici.

luni, 2 mai 2011

Cine ia cei 27 de milioane de dolari?

Captură de pe siteul FBI

M-am uitat si eu pe site-ul FBI (la sugestia lui Meme), să văd la fata locului care era recompensa pusă pe capul lui Osama (Usama) Bin Laden: 25 de milioane de dolari, plus două milioane. E o sumă, nu zic. Acum, poate iau eu prea în serios forta Al Qaida, dar pot presupune că fericitul câstigător trebuie să-si cumpere o armată proprie, ca să se poată bucura de bani. Ca să zic asa.

Văz că al doilea cel mai căutat terorist este Ayman Al-Zawahiri (la cei 25 de milioane de dolari câti oferea Departamentul de stat nu se mai adaugă cele două milioane de la Asociatia Pilotilor si de la cea a Trasnportatorilor Aerieni, ca în cazul lui Bin Laden).

Osama, de la Ben la Bin

Articol publicat în Evenimentul zilei prin 13-14 septembrie 2011 2001 (stânga) si imagini (dreapta) publicate tot în Evz în aceeasi perioadă. Se observă că, în SUA, teroristului i se zicea deja Bin, ca să nu semene cu prenumele american.

Câteva zile bune după atentatele de la 11 septembrie 2011 2001, ziarele scriau numele teroristului asa: Osama Ben Laden. Multă lume abia atunci auzise prima oară despre acest personaj, devenit apoi atât de cunoscut, personificarea Răului absolut. Dar ăsta e un detaliu nesemnificativ la scara istoriei (până la urmă). Important e că a fost pus punct capitolului Osama Bin Laden. Ce va fi de mâine încolo? Habar n-am.

P.S. Am scris si o tabletă TV, la cald.

PA-uri, poezii şi mirări

Uneori recunosc: bărbaţii pur şi simplu nu înţeleg nimic. Scriu despre asta pe blogul meu secret ;)

Din lume

free counters